Luni se intampla

Din motive foarte subiective, saptamana viitoare voi “lipsi” de pe bloguri…

luni dimineata tata va fi operat pe inima – doctorii spun ca vor incerca sa ii puna 5 by pass-uri!

toate cele 3 artere care intra in inima si venele care se ramifica din ele sunt blocate si ar putea face un infarct in orice moment – asa ne-a spus doctorul astazi de dimineata cand, la solicitarea acestuia, am fost sa vorbim cu el. A incercat sa ne explice in mare, in ce consta operatia si care sunt riscurile.

operatia ar putea dura pana spre ora 14,00 (adica intre 6 si 8 ore!)  iar inima, estimeaza doctorul, va fi necesar sa fie oprita (si el trecut pe circulatie externa, prin aparate) pentru aproximativ 3 ore – timp lung, dupa opinia sa si care ar putea aduce acest risc,  suplimentar, al nepornirii atunci cand va fi necesar!

Din datele adunate de mine de pe net, acest risc, al defectarii functionarii normale (!) se prelungeste pana la 48 de ore sau chiar la 2 saptamani dupa operatie, si care se manifesta prin aritmii – adica inima isi pierde “ritmul” de pompare si incepe sa bata fie prea tare, fie prea lent – si atunci trebuie intervenit repede, cu padelele (sau cum se numesc ele) din mai toate filmele americane despre medici si spitale – cele cu socuri electrice!

5 by pass-uri e mult si pentru un om “normal” sa zic asa – pentru ca tata ”circulatia” (sistemul de vene!), in general, “proasta”, avand varice (operate!), hemoroizi (operati de 2 ori dar iarasi refacuti!) – deci toate datele necesare!!

un alt anestezist (evident, sunt mai multi doctori anestezisti, deoarece tot corpul este pus pe circulatie externa, care sa ii inlocuiasca atat inima cat si plamanii!!)  i-a explicat de ce nu a resimtit nici o durere pana acum – pentru ca inima a putut suplini, printr-un efort din ce in ce mai mare, in timp, infundarea arterelor, iar acum a “obosit”! doctorul anestezist i-a mai spus ca, desigur, ii sunt necesare 5 bypassuri dar, il vor deschide, si in functie de ce fel de vene vor gasi si de starea acestora vor incerca sa inlocuiasca cat de multe pot din astea 5 necesare!

La tata, sunt 85% sanse sa iasa perfect si 15% sanse ca inima sa nu mai reporneasca atunci cand o “conecteaza” la loc!

 

nu cred ca pot sa va spun ce am simtit si cum am iesit din cabinet – afara, tata, “tragea’ cu ochiul la usa cabinetului – holul pe care se afla salonul in care este internat fiind la cativa metri de cabinet! am incercat amandoua (eram cu mama) sa ne purtam normal, sa fim cat mai “relaxate”, vesele chiar – sper ca nu eram prea vesele, ca sa aiba motive sa ne banuiasca ca ascundem ceva…a durat putin acest “teatru”, cateva minute numai, cat sa ii dau ziarul “Catavencul” de saptamana asta, sa ii indreptam putin pijamaua si am plecat…

din seara asta incep sa il pregateasca pentru operatia de luni – tot felul de injectii pentru lichefierea sangelui, etc etc etc…

 

* * *

saptamana trecuta au fost doua urgente care i-au amanat data operatiei: un domn de vreo 85 de ani si o fetita de 4 ani!

* * *

acum 2 seri, un pacient a decedat in sala de reanimare, dupa ce fusese operat in timpul zilei!

 

* * *

azi dimineata l-am reintalnit pe colegul meu de la Colegiu National de Aparare si imi place sa spun prietenul meu, domnul general doctor Viorel Batca – fost loctiitor al comandantului Spitalului Militar, actualmente sef al sectiei de chirurgie toracica (chirurgie ll, parca) din spitalul militar. Era o umbra a colegul meu de acum cativa ani: era ametit, cu cearcane mari, nu se putea concentra….”auzisem” ceva despre un accident cerebral al sotiei sale, am vrut de cateva ori sa il sun, sa trec pe la el -un etaj sau doua mai sus decat sectia de cardiologie unde este internat tata, dar, mereu, m-am oprit si mi-am zis ca poate il deranjez…

uneori e mai bine sa iti asumi acest risc de a “deranja” pentru ca este mai bine sa arati ca iti pasa si ca esti alaturi de cei pe care ii consideri prieteni si apropiati decat sa ii “ocrotesti” prin nederanjare….in starea actuala a lui Viorel Batca, orice “deranj” este apreciat – are nevoie de acest “deranj”, are nevoie de sprijin, chiar daca numai moral, sa stie ca ii (mai) este cineva aproape!

sotia sa, Nicoleta Batca, medic si ea, tot in sistemul medical al SRI – armata este in coma de 4 luni in urma unui atac cerebral – si nu stie daca o mai poate salva!

din pacate, asa cum se intampla in viata asta, uneori atat de incorecta si mai ales in societatea romanesca, nu a sunat nimeni dupa ea sa se intereseze in ce stare mai e, cum se simte, cum evolueaza, daca evolueaza…asta a tinut sa imi spuna, asa, obosit si trist, cum nu l-am vazut niciodata…

Daca o stiti pe Nicoleta, daca il stiti pe Viorel Batca, daca sunteti de “acolo”  si puteti da un telefon – va asigur, cu toata inima, ca va fi apreciat de un om care nu intelege cu ce este vinovat sa merite o asemenea soarta! Viorel Batca este un om deosebit si v-o spun din tot sufletul!

daca puteti si vreti sa faceti o fapta buna, incercati, cu un simplu telefon, cu un mesaj si gand bun – altceva nu mai poate face decat Dumnezeu –  pentru cei care raman aici,  in continuare, acest gest poate insemna insasi viata !

Comentariile sunt inchise.